Alexandru cel Mare, unul dintre cel mai mari generali ai tuturor timpurilor a cucerit cu ajutorul vastei sale armate aproape întreaga lume cunoscută în vremea sa. Într-o noapte, în timpul unei campanii, neputând să doarmă, a ieșit să se plimbe printre corturile taberei sale.
În timp ce se plimba, a găsit un soldat care dormea în timpul serviciului de gardă – o greșeală capitală. Pedeapsa pentru asemenea greșeli era, uneori, moartea pe loc, alteori, comandantul punea smoală pe soldatul adormit și o aprindea.
Soldatul s-a trezit când Alexandru cel Mare s-a apropiat de el. Recunoscându-și generalul, tânărului i s-a făcut frică.
– Știi care este pedeapsa pentru adormitul în gardă?, l-a întrebat acesta pe soldat.
– Da, domnule general, a răspuns soldatul cu o voce tremurândă.
– Soldat, care este numele tău?, a întrebat Alexandrul cel Mare.
– Alexandru, domnule general.
Alexandru cel Mare a repetat întrebarea:
– Care este numele tău?
– Numele meu este Alexandru, domnule general, a repetat soldatul.
Marele general a întrebat pentru a treia oară, cu o voce mai ridicată:
– Care este numele tău?
Și din nou, a treia oară, soldatul a răspuns cu și mai multă frică:
– Numele meu este Alexandru, domnule general.
Alexandru cel Mare s-a uitat lung la tânărul soldat, l-a privit drept în ochi și i-a spus:
– Soldat, schimbă-ți numele, iar dacă nu, schimbă-ți comportamentul!
Esti crestin? Porti numele Domnului Isus?Ai grija ca si comportamentul tau sa reflecte aceasta.