Micuţa Sue făcea parte dintr-o familie saraca şi cu probleme. Neavând parte de o îngrijire şi o educaţie adecvată, ea se simţea adesea inferioara celorlalţi copii şi nu îndrăznea să se joace cu ei. Nici nu o invita nimeni de altfel.

Cu mare timiditate a mers totuşi la clubul biblic care se ţinea în cartierul ei. Asculta cu mare atenţie povestirile şi cântările, stătea nemişcată uneori doar ca să nu piardă nici un cuvânt rostit de învăţătoare. Nu ieşea cu nimic în evidenţă, nici nu deranja pe nimeni, astfel încât nici aici copiii nu o băgau in seamă. Nu părea să fie o persoană care să aibe ceva de spus.

La finalul unei lecţii, învăţătoarea  le cere copiiilor să fie creativi şi să aducă ptr data viitoare un cadou, care să fie inspirat de lecţie şi să-l prezinte grupei. Ceva ce să simbolizeze mesajul lecţiei aşa cum l-au înteles ei.

Micuţa Sue porneşte încet şi cu capul plecat spre casă. Picioruşele ei lovesc la un moment dat o cutie de carton , prafuită şi ruptă, pe drum. Aceasta se desface si se întinde sub tălpile ei murdare. Sue se opreşte şi stă câteva minute privind ţintă în jos, apoi se apleacă şi ridică cu grijă cartonul.

    La următoarea întâlnire de club, alături de celelalte cadouri ale copiiilor, cineva a pus si o cutie prăfuită din carton. Un băiat râde şi spune că ,cutia aceea parcă ar fi gunoi. Învăţătoarea bănuieşte a cui e cutia şi o invită in faţă să îşi prezinte cadoul.